Cumva Trebuie Sa Incep: Proza Scurta (Romanian Edition)

I Have to Start Somehow. Short Stories This book is in Romanian. It is the first collection of short stories by Stefan Kellner. Povestirile lui Stefan Kellner din volumul Cumva trebuie sa încep se citesc cu deosebita placere. Reproducem aici câteva pagini care demonstreaza acest lucru: Paunul alb În lumea în care culorile se joaca peste tot sub soare, s-a nascut un paun alb. A iesit dintr-unul dintre cele douasprezece oua rozalii din cuib, asa cum au iesit si ceilalti unsprezece pui colorati. Niciunul n-a sesizat diferenta, nici fratii, nici parintii. A crescut cu ceilalti împreuna în parcul castelului. Când au ajuns mari si penele din coada s-au desfasurat în evantai în bataia soarelui, lumina a facut din cozile lor un vitraliu. Doar evantaiul alb facea doar umbra, steril si mohorât. Cu trecerea timpului, fara pereche, fara prieteni, paunul alb se plimba singuratic, tragându-si coada anosta pe gazonul verde si umed. În timp ce ceilalti pauni se gândeau la familie, la puii lor, paunul alb se gândea la lume, la ce o fi în afara gardului gradinii, la fiintele ciudate care se plimbau în parc, privea curios, atent, concentrat, uitând ca e doar un paun alb, altfel decât ceilalti pauni. M-am nascut paralizat de ambele picioare. Nu stiu ce simti când poti calca, când poti pune un picior înaintea celuilalt, asa am fost întotdeauna si mi se pare normal sa fiu asa. Ca handicapat, am avut întotdeauna în jurul meu pe cineva care sa ma ajute sa ma scol, sa ma spal, sa ma duc la scoala. Am fost înconjurat de iubire acasa si de întelegere la scoala. Dar nimeni n-a mers mai departe ca sa uite picioarele mele moarte si sa ma vada ca pe oricare altul. Am fost un copil precoce. Am învatat repede sa vorbesc, am învatat repede sa citesc si sa socotesc. Am învatat mai repede sa cânt la vioara decât ceilalti si am fost primul în clasa la mai toate materiile. Eram dus la scoala cu masina, ma puneau în scaunul cu rotile si în rest ma descurcam singur. Era un fel de independenta pe care o apreciam. În clasa aveam o masa singur, nu o banca scolara ca si ceilalti, o pusesera lânga usa ca sa ma scuteasca de slalomul printre banci. N-aveam ca si ceilalti un coleg de banca. Eram singur. Nu pot sa spun ca am avut colegi rai, s-au purtat frumos cu mine pe tot parcursul scolii, daca observau ca ma chinuie ceva, sarea câte unul sa ma ajute chiar daca niciodata nu i-am rugat. Îmi faceau loc sa trec la sosire si la plecare, în pauze ramâneam la locul meu si urmaream tot ce se întâmpla în jur. Jocul lor, râsetele, glumele, tachinarile cu fetele. N-am fost prea vorbaret niciodata, nu ca n-as fi avut ce spune, vorbeam cu ei în mintea mea ore întregi, dar ceva necunoscut, ceva neînteles ma frâna sa încep vreo conversatie. De multe ori m-am întrebat daca mintea mea functioneaza altfel decât la ceilalti oameni. Si da si nu.

Author: Stefan Kellner, Vasile Poenaru

Publisher: CreateSpace Independent Publishing Platform

Publication Date: Aug 09, 2016

Number of Pages: 218 pages

Language: Romanian

Binding: Paperback

ISBN-10: 1535380314

ISBN-13: 9781535380317